A EVOLUA este verbul cheie ce definește tot Universul. Industria, și în speță industria prelucrătoare, nu face notă abstractă de la această acțiune. Acest verb a atras după sine dezvoltarea diferitelor modele, concepte și flosofi transformate în sisteme de management implementate în diferite companii din industria prelucrătoare („Lean Manufacturing”; „Toyota Production System”; „Six Sigma” sau „Kaizen”).

Care sunt rezultatele implementării acestor sisteme de management? Cei care le-au implementat spun că au atins un nivel de efciență mărit. Dar, implementarea înseamnă și perseverență și constanță în măsurarea rezultatelor.
Nevoia de măsurare a rezultatului evoluției a generat modele de indicatori de măsurare a performanței: „Lead Time” , „Cycle Time” și „Takt Time”. Pe baza acestor indicatori s-au dezvoltat de-a lungul timpului diverse teorii, ce au stat la baza unor modele de lucru puse în practică pentru calculul fazelor și a ciclurilor de producție, respectând trei cerințe fundamentale pentru satisfacția clientului (QCD =Quality, Cost and Delivery).
„Lead Time”, înseamnă intervalul total de timp scurs între: intrarea ordinului de cumpărare a clientului (comenzii) și recepția fzică a comenzii de către client. Această defniție are semnifcație atât pentru clienți interni, cât și externi. Astfel, dacă termenul global defnește intervalul scurs de la intrarea comenzii până la recepția produsului fnit, același termen se poate folosi pentru defnirea unor timpi intrafazici a unui produs din momentul intrării în lucru la postul de lucru precedent și până la intrarea în lucru la faza următoare în procesul de producție. În același timp, acest termen poate f interpretat ca și timp necesar pentru ca un reper să treacă de la un post de lucru la următorul.

In publicația: „Learning to see: Value Stream Mapping to add value and eliminate Muda” de Rother Mike, același termen mai este numit și: „Production Lead Time”. Un alt termen folosit pentru calcularea capacității interne a liniei de producție este „Takt Time”:
Una dintre desele erori ce se fac în momentul calculării takt-time-ului este folosirea datelor statistice pe baza unor comenzi mai vechi ale clienților. Aceste valori trebuie calculate în raport cu cantitatea exactă cerută de client, și nu în raport cu întreaga cantitate produsă.

Variabilele ce influențează corectitudinea acestui calcul sunt: timpii de pregătire a materiei prime pentru a intra în fabricație, timpii pentru set-up mașinii/mașinilor implicate în fluxul de producție, timpi încărcare programe, schimbări de scule, timpii interfazici pe același post de lucru și între faze consecutive, stocuri de material (buffer zone) dintre mașini, etc. Prin metode ca SMED (Single-Minute Exchange of Dies) influența acestor variabile se poate reduce semnifcativ. Chiar daca vorbim de un sistem de producție fără „aparate Lean” puse în practică, se presupune că este un sistem mult prea invariabil să suporte asumarea unor ipoteze simplifcatoare cum ar f: calcularea takt time folosind date statistice de mărimi de loturi standard în loc de cantitate cerută de client și timpi standard în loc de timp necesar de investit/cantitate cerută de client.
„Lead time” este o măsurare a rezultatului: unități cerute de client/perioada de timp, în timp ce „takt time” ajută la calculul necesarului de timp pentru a produce o unitate, ceea ce poate f interpretată ca find „rata de cerere din partea clientului (unități/perioada de timp)” Măsurarea evoluției cere lucruri „complicate”, introducerea un nou indicator: „cycle time”.

Cycle time poate fi defnit ca find: timp de ciclu pe mașini, adică intervalul dintre doua start-uri ale mașinii; sau timpul de ciclu manual necesar unei operații semiautomate realizate de către un operator. Acest termen se folosește pentru a balansa încărcarea mașinilor, a fazelor de lucru sau a operațiilor manuale, luând în considerare mărimea loturilor, putând astfel măsura capacitatea teoretică disponibilă. Astfel, acest ultim termen se folosește ca și unitate de măsură pentru timpul scurs (minute, ore, etc), necesar pentru realizarea unei unități.

Așadar, lead time și cycle time sunt în corelație cu Work In Progress (WIP- producția neterminată) în întreg procesul:

Lead Time = Cycle Time * WIP
Sau:
Lead Time = WIP / Throughput
Cycle time-ul exprimat mai sus trebuie să fe cel „real” - din proces, determinat de zona de bottleneck (strangulări de flux). Cycle time-ul din pașii individuali nu pot fi folosiți de sine stătători pentru a calcula Lead time-ul întregului proces, fără a cunoaște exact WIP.
Nemăsurând evoluția acestor indicatori, nu vor exista date sufciente necesare unui proces de producție continuu și constant. Astfel, sistemele de producție moderne, necesită utilizarea în măsurarea performanței a acestor indicatori.

Cheia este de a lucra prin intermediul unei întrebări ce trebuie să fe constant pusă: „ce s-ar întâmpla dacă ...”, astfel ai plănuit ceea ce faci și ai de gând să faci pe viitor având și o viziune asupra modului în care piesele de puzzle se interconectează în Master Plan.

Acest plan este prima parte a conceptului Plan-Do-Check-Act. Apoi, folosindu-le în lumea reală, puteți testa gândirea împotriva realității și îmbunătăți lucrurile în mod continuu, mai degrabă decât doar de a fi mulțumit că ai supraviețuit încă unei zile.
Aceasta este esența cunoașterii Takt Time, Lead Time și Cycle Time.

Informatii de contact

Best Smart Consulting SRL
Str. Tepes Voda, nr.130, et 2, Ap.C2, interfon 23
Bucuresti, Sector 2
Tel: +40 722 531 496
Tel: +40 726 268 256
Tel: +40 727 336 314
Fax: +40 318 146 748
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Din aceeasi categorie:

Inapoi la pagina precedenta